Un blog profund

Showing: 1 - 3 of 3 RESULTS
Oamenii mă priveau ciudat
Uncategorized

Oamenii mă priveau ciudat

Oamenii mă priveau ciudat si nu știam de ce. Mă întrebau dacă toate sunt la locul lor, dădeam din cap afirmativ, mirată îi întrebam de ce dar nu primeam răspuns. Vântul îmi răzuia obrajii dar înaintam cu ochii pe jumătate închiși. Alți oameni mă priveau la fel de ciudat fără să mă întrebe nimic. Continuam să cred că-i doar o impresie abia trezită din somn, îmi trăgeam căciula până aproape pe nas, îmi ștergeam o lacrimă, aruncam un petec de hârtie într-o pungă de plastic și fredonam.

(more…)

Nimic
Uncategorized

Nimic

Nimic nicăieri si, mai presus de toate, au intrat toate sunetele la apă. Mi s-au înecat cuvintele la mal. La baza dealului mi s-au poticnit frazele. Mi-au orbit vorbele şi mi-au amuţit ochii. Am încercat marea, am încercat râul, am încercat lacul. Cu degetul. Cu mintea. Cu încăpăţânare. Mi s-au dat peste degete cu argumente valabile.

Mi s-au arătat uşile. Geamurile. Ferestrele pătrate. Gratiile paralele. Am zărit cerul, albastrul dincolo de gratii. Dincolo de nori. Am apucat cu dinţii de albastrul curcurbeu. Până n-am mai putut am strâns. Am strâns până la capăt, până mi-au ieşit pe nas. Poveştile. Amintirile. Experienţele. M-am încăpăţânat să cred dincolo de gratii. M-am amăgit cu albastrul  de dincolo de nori. M-am minţit că ai putea altfel. M-am imaginat magnet şi m-am trezit lemn.

(more…)