Vei vrea și tu să depășesti timpul

Vei vrea și tu să depășești timpul

Spread the love

 

Atunci … vei vrea și tu să depășesti timpul …

Acum e incă viaţă !

Dă la o parte tăciunele cu vârful unghiei mici . Nu, nu te impiedica de pietre, scopul pietrelor nu este scopul tău. Treci peste fum, alungă focul, scoate tăciunele cu vârful unghiei mici, alege mâna care trebuie.

Încearcă !

Dreptul la eroare ţi-a fost deja acordat. Inspiră-te din tăcerea prafului stârnit de încercări repetate si repetă atingerea. O dată, de două ori, atinge focul cu senzaţia unghiilor atinse de piatră, păstrează senzaţia bine, rânduieşte senzaţia laolaltă cu toate celalalte senzaţii, dă un nume senzaţiei, alege o culoare.  Încearcă mai multe culori, asortează fumul la foc, focul la pietre, pietrele la praf şi apoi suflă praful cât te ţin cuvintele.

Termină-ţi toate semnele de întrebare, toate punctele, perfecţionează-ţi spaţiile în umbra tăciunelui, crează umbră pietrei şi piatră prafului, dă la o parte tăciunele şi treci simte atingerea.  Notează bine toate umbrele, umbră cu umbră numără toate culorile, culoare cu culoare stinge toti tăciunii şi apoi inspiră profund. E încă viata şi totul e permis …Inclusiv faptele. Va veni o vreme când vei ucide în cuvinte toate faptele.  Atunci , odată demult, linie și imediat după, punct…. Nu pentru multă vreme punct.

Atunci vei vrea și tu să depășesti timpul

Atunci vei  suferi amarnic de pe urma cuvântului rege si amintirile te vor durea.  Atunci, prin prisma atâtor like-uri, orizontul tău va devenit pauză.  Cu cât mai mult și cu cât mai repede cu atât mai tare. Vei deveni multipli dintr-un „NOI” puțin cam prăfuit, depășit de timpuri. Vei vrea și TU să depășesti timpul. Vei incerca mai întâi prin stânga, apoi iti vei partaja ființa. Cu cât mai puțină ființă cu atât mai multe clone.  Vei încercaa mai apoi prin dreapta, vei exista prin clone, clonele vor ajunge sa te  reprezinte mai ceva decât ființa.

Vei deveni încet-încet ceea ce exprimă clonele.  Cu cât mai repede și cu cât mai mult cu atât mai puțin. O ființă cât o gămălie, la ce bun atâta ființă?

Treci peste fum, alungă focul, scoate tăciunele cu vârful unghiei mici, alege mâna care trebuie, încearcă !

Facebook Comments

12 Comments

  1. Prefer să mă depășesc pe mine, decât să mă iau la întrecere cu timpul. Și dacă sunt cu un pas înaintea lui, tot mă ajunge din urmă. Mai bine mergem împreună.

    1. Timpul ne depășește pe noi… Dacă nu ținem pasul încetam să mai fim. Fac parte dintr-o generație care a trecut de la telefonul fix cu fise la inteligență artificiala. Uneori obosesc de atâtea schimbari

  2. “Inspiră-te din tăcerea prafului stârnit de încercări repetate si repetă atingerea.” Daca ar fi fost sa scrii doar acest rand si tot as avea nevoie de tot timpul din lume sa-i analizez toate inflexiunile.
    Noroc ca timpul curg oricum dar nu intr-o singura directie. Recunosc… e multa vreme de cand m-am imprietenit cu timpul, asa ca.. ma folosesc de o implozie a lui si asimilez toate cuvintele cu tot cu ce este scris printre randuri. 🙂
    Felicitari.

  3. Felicitari pentru cuvinte si pentru creionarea acestei povesti. Nu sunt eu destul de profunda incat sa inteleg tot ce ai pus aici, dar asta nu inseamna ca nu are valoare. 🙂

  4. Ridica-te deasupra Legilor scrise în genomul uman, mostenitre genetica imperfecta, relativa, limitata de perceptia celor cinci simturi primare, prin procesul metamorfozaei (re)nasterii din nou, “din apa si Duh” iesind din aceast confort milenar, evoluând zilnic spre ideal, prin încredere, speranta, lupta cu vechiul sine, perseverenta si iubire neconditionata, fata de Viata Adevarata de Cuvântul Adevarului eliberator de perceptia falsitatii mortii si Locuintei ei, biruita de Fiul omului prin Iubirea Lui sacrificatoare, cheia spre desavârsirea fiintei atemporale.

Leave a Reply

%d bloggers like this: